sâmbătă, 28 martie 2009

ISS/Discovery - 27/28 martie 2009

27 martie 2009

...stralucire slaba a navetei, dar va asigur ca este acolo...



28 martie 2009

UPDATE @20:13 :

Discovery tocmai a terminat arderea retrorachetelor si in scurt timp va cadea de pe orbita, tintind o aterizare la Centrul Spatial Kennedy, Florida la 21:13.

In ceea ce priveste ISS, trapa a dintre ISS si Soyuz a fost deschisa ceva mai devreme, iar echipajele s-au felicitat unul pe celalalt. Deasemenea, speram ca turistul Charles Simonyi va incepe cele 10 zile de activitate intensa ham-radio.

miercuri, 25 martie 2009

ISS/Discovery in data de 25 martie 2009 + C2263 R/B

Am iesit sa fac niste poze la ISS/Discovery inainte de decuplare. Urmarind cerul, mi-a atras atentia un alt satelit, aparand pe neasteptate. I-am facut si acestuia o poza, in rest ocupandu-ma de ISS/Discovery. Datele mele arata ca satelitul aparut pe neasteptate este corpul de racheta Cosmos 2263.




vineri, 20 martie 2009

ISS/Discovery in data de 20 martie 2009

Imediat dupa ce astronautii de la bordul complexului ISS/Discovery au terminat de desfasurat ultima pereche de panouri solare destinate statiei spatiale, cele doua nave cuplate au trecut deasupra Europei de Est si deasupra Romaniei.

Profitand de cerul -partial- senin, am iesit sa fac niste fotografii. Mai jos rezultatele.

luni, 23 februarie 2009

Sesiune scurta de observatii

De ceva timp vreau sa aplic pentru un award Earth Orbiting Satellite Observers Club, EOSOC. Acesta consta in 28 observatii de diferiti sateliti :
  • 4 sateliti activi (operationali)
  • 2 sateliti cu echipaj uman la bord
  • 4 sateliti multinationali (in afara de Statele Unite)
  • 4 corpuri de racheta
  • 4 eruptii Iridium, dintre care una in timpul zilei/crepusculului
  • 2 multi treceri (acelasi satelit sa fie observat de-a lungul a 2 treceri in aceeasi noapte)
  • 2 formatii de sateliti (2 sau mai multi sateliti zburand in formatie)
  • 2 observatii folosind date orbitale invechite (2 sateliti sa fie observati cu datele orbitale cu o vechime de o saptamana apoi de 3 saptamani)
Multe din aceste "provocari" le-am realizat deja, dar nu mai cunosc datele asa ca trebuie sa o iau de la capat.
Profitand de o pauza a vremii nefavorabile, am decis sa observ 2 sateliti si am si reusit.

Primul dintre acestia, Lacrosse 5, este un satelit spion american. Trecerea lui a avut un maxim la 19:38:43, atingand o elevatie de aprox 62 grade. Am reusit sa il fotografiez de 2 ori.


A doua observatie consta intr-o eruptie Iridium, mai precis a satelitului Iridium 45. Aceasta s-a petrecut la 19:43:42, elevatie 35 grade, atingand o magnitudine (stralucire) de -4. Am observat cu ochiul liber deoarece am ajuns prea tarziu afara pentru a mai seta camera pe trepied.

sâmbătă, 14 februarie 2009

Remembering Iridium 33

Pe 10 februarie la ora 16:56 UTC, satelitul de telecomunicatii Iridium 33 s-a ciocnit in orbita cu Cosmos 2251, un satelit rus neoperational. Coliziunea s-a petrecut la 789 km deasupra Siberiei. Unghiul de interceptare intre cele doua orbite ale satelitilor a fost de aproximativ 83,5. Dupa primele calcule, viteza relativa intre cei doi sateliti la momentul impactului a fost de aproximativ 11,3 km/s. Un nor de ramasite este tot ce a mai ramas.

Satelitii de tip Iridium sunt cunoscuti pentru "comportamentul" lor stralucitor. Din cand in cand, fiecare satelit "erupe", ajungand de la invizibil la dublul stralucirii lui Venus in cateva secunde iar apoi disparand la fel de repede.

Mai jos este o eruptie a lui Iridium 94, surprinsa de mine anul trecut.

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

6 ani de la dezastrul navetei Columbia

Sapte astronauti si-au pierdut viata la 60 de kilometri deasupra Texasului, in tragicul accident al navetei spatiale Columbia care s-a dezintegrat inainte de aterizare. Naveta spatiala Columbia, cu misiunea STS-107, lansata la 16 ianuarie 2003, a disparut de pe ecranele centrului de control al zborului cu 16 minute inaintea aterizarii prevazute pentru ora locala 09.16 (16.16 ora Romaniei), dupa o misiune de 15 zile, 22 de ore si 17 minute.

Cauza a fost o fisura in scutul termic de pe laterala aripii stangi, care a fost deteriorat in timpul lansarii de o bucata de spuma termoizolanta desprinsa de pe rezervorul exterior.

Echipajul era format din :


Comandant Rick Husband
Pilot William McCool
Comandant de experimente Michael Andersol
Specialist in experimente Ilan Ramon, primul astronaut israelian
Specialist al misiunii Kalpana Chawla
Specialist al misiunii David Brown
Specialist al misiunii Laurel Clark
Presedintele SUA din 2003, G. W. Bush spunea :
"This cause of exploration and discovery is not an option we choose; it is a desire written in the human heart. We find the best among us, send them forth into unmapped darkness, and pray they will return. They go in peace for all mankind, and all mankind is in their debt."

Aceasta nu este singura comemorare a saptamanii. Pe 27 ianuarie s-au implinit 42 de ani de la dezastrul Apollo 1 in care si-au pierdut viata Grissom, White si Chaffee iar pe 28 ianuarie s-au implinit 23 de ani de la catastrofa navetei Challenger, care a explodat 73 sec dupa lansare, omorand 7 astronauti, Francis Scobee, Michael Smith, Judith Resnik, Ellison Onizuka, Ronald McNair, Gregory Jarvis si participantul programului "Profesor in spatiu", profesoara Christa McAuliffe.

In memory of those who made the ultimate sacrifice so others could reach for the stars; Ad astra per aspera (a rough road leads to the stars); God speed to the crews of Apollo 1, space shuttle Challenger and space shuttle Columbia.

vineri, 23 ianuarie 2009

ISS in data de 20 ianuarie 2009

Dedic prima postare din anul 2009 Statiei Spatiale Internationale.
In seara zilei de 20 ianuarie 2009 am fost foarte "ISS-activ".

Sa incepem !

La trecerea de la 19:38, vazand ca este senin, m-am inarmat cu camera foto si am iesit la observatii. Mai jos rezultatele. Tin sa precizez ca ISS a atins o elevatie maxima de 80 grade, ocazie foarta buna pentru observat.


Dupa ce a facut inconjurul planetei, o ora jumatate mai tarziu, astronautii de pe ISS aveau stabilit sa faca o legatura radio cu o scoala din Canada. ISS trebuia sa comunice cu o statie locala din Belgia care transmitea semnalul audio pe internet pana in Canada. Dupa ce tot grupul de radioamatori din Targoviste a fost "alertat" ca ar avea ocazia sa auda un astronaut, toti am intrat in receptie pe frecventa de downlink, 145.800 MHz FM. La 20:09, cand ISS rasarea la orizont deasupra Romaniei, o voce feminina incepea sa se faca auzita printre fasait. Era vocea astronautei Sandra Magnus, inginer de zbor al Expeditiei 18. Iata mai jos inregistrarea .

video